Antifragilitate mintală pentru liderii de business

Concluzii în urma conversației Claudiei Indreica cu Mircea Miclea

În cadrul unui eveniment online dedicat comunității RBL, Claudia Indreica, CEO Psihoselect, l-a avut ca invitat pe Prof. Univ. Mircea Miclea. Discuția celor doi s-a axat în jurul antifragilității mintale pentru liderii de business și nu numai.

Când vine vorba de antifragilitate mintală este important să încercăm să înțelegem criza actuală prin care trecem. Tot ceea ce s-a întâmplat de la sfârșitul lui 2019 până în prezent în lume, ne-a arătat cât de multă impredictibilitate există în viața noastră și ne-a făcut să ne simțim lipsiți de control.

Așadar, de ce avem nevoie de predictibilitate?

Mircea Miclea explică faptul că ”mintea noastră este o mașinărie înnăscută de a extrage regularități din mediu, ceea ce e tipic pentru a face predicții pentru viitor. Atunci când ceva devine impredictibil, o parte creierul nostru (cortexul cingular anterior) emite semnale, devine aversiv” și trăim stări de anxietate.

Atunci când nu știm ce urmează, creierul nostru încearcă să vină cu o poveste care să explice măcar ce s-a întâmplat, dacă nu și ceea ce urmează. Astfel că mintea produce teorii care încearcă să organizeze, să dea un sens a ceea ce se întâmplă și a ceea ce urmează.

Cum facem față impredictibilității?

Domnul Miclea susține că sunt 2 lucruri pe care le putem face pentru a face față impredictibilității: planificare și construcția de diversitate.

1. 1. Planificare. ”Dacă ai un plan, atunci ai măcar o parte de predictibilitate, știi ce vrei să faci. […] Cu ajutorul lor [n.r. planurilor și strategiilor] știm mai clar ce să facem și cum să răspundem. […] Planul funcționează ca un selector: ceea ce e relevant pentru plan e luat în seamă. În felul acesta începem să facem ordine. […] Nu planul este important, ci activitatea de planificare […] ne ajută să facem față volatilității.”
   2. Construcția de diversitate. Trebuie să începem să gândim mai multe variante de a ne atinge obiectivele de business. Ne trebuie mai multe scenarii de a face ceea ce facem. Pentru că dacă se schimbă mediul brusc, devenim extrem de vulnerabili cu un singur scenariu. Avem nevoie de un portofoliu variat de soluții pentru a face față impredictibilității.

 

Anxietate vs. Depresie

Orice criză aduce cu ea și stări de anxietate sau depresie și avem nevoie să înțelegem cum se manifestă acestea și unde este linia între un nivel normal de anxietate și un nivel clinic. Anxietatea se poate manifesta în diverse forme, fie fiziologice (îți bate inima foarte tare, ai o stare de tensiune și agitație), fie extreme ceea ce duce la atacuri de panică, printr-o serie de scenarii, o serie de obsesii. Indiferent de forma în care se manifestă, anxietatea crește foarte tare nivelul de vigilență, deoarece în fața unei amenințări (reale sau imaginare) la nivelul creierului apare o hipersecreție de neurotransmițători care ne face să fim hipersenzitivi și hiperreactivi. Astfel că ”anxietatea este o stare de hipervigilență a creierului, vedem pericole acolo unde nu sunt sau le amplificăm pe cele care sunt”. În acest fel sunt consumate foarte multe resurse neuro-psihice, și după ce resursele au fost epuizate, intrăm într-o stare de apatie. “Apatia este anticamera depresiei. […] Depresia este o modalitate a corpului de a te scoate din starea în care ai tras prea mult de tine.”

Cum facem față perioadelor dificile?

”Când trăiești o experiență o supradimensionezi, după ce te îndepărtezi de ea, o vezi la justa ei valoare. […] Reziliența oamenilor e mai mare decât provocările pe care le întâmpină. […] Istoria ne învață că suntem mai puternici decât momentele prin care trecem.”

În același timp, este important să înțelegem că o perioadă de stres este o perioadă de oportunități și pericole, iar modul în care ne vom aminti de perioadă respectivă depinde în totalitate de ceea ce alegem să facem în acea perioadă. ”Dacă ne îndeplinim un proiect, ne atingem un obiectiv, atunci acea perioadă va fi o perioadă de dezvoltare și va rămâne în mintea noastră ce am făcut noi, ce reușite am avut în perioada respectivă.” Altfel, rămâne doar sentimentul neplăcut asimilat acelei perioade.

Deși nu putem scăpa cu totul de stres, faptul că o parte din energia noastră mintală se axează pe atingerea unui obiectiv diminuează cantitatea de energie care se concentrează asupra factorului care generează stres. Mărturiile persoanelor care au trecut prin traume, ne arată că valorile sunt cele care ne ajută să depășim momentele complicate.

Pe lângă acestea, obiceiurile ne ajută să facem față perioadelor dificile deoarece creează stări de liniște, prin existența a ceva fix în viața noastră. Ele ne permit să ne adaptăm mult mai ușor la volatilitate. Însă obiceiurile se dezvoltă în timp, în perioadele în care avem resurse mentale pentru ele. Trebuie repetat de minimum 18 ori, optim de 360 de ori ca să devină o habitudine. Realul este mai ușor de gestionat atunci când habitudinile te ridică deasupra acestuia. Este important de menționat că pe termen lung obiceiurile încetinesc procesul neurodegenerativ, însă ele trebuie dezvoltate în perioadele în care avem resurse neuro-psihice.

Care este relația noastră cu riscul?

Când vine vorba de risc, lucrurile se află într-un oarecare cerc vicios: ”Oamenii nu riscă pentru că simt că nu sunt în siguranță. Ca să se simtă în siguranță, reduc din risc. […] Siguranța nu duce la mai multă siguranță, ci la fragilitate” care duce înapoi la risc.

Astfel că ”Singura cale de a fi în siguranță este doar prin experimentare și expunere treptată la risc”. În acest context putem vorbi de ”zona proximei dezvoltări”: ne asumăm un risc un pic mai mare decât știm că putem face față, astfel reușind să ne dezvoltăm reziliența. Iar siguranța este dată de ceea ce învățăm atunci când ne asumăm riscuri. Reziliența și antifragilitatea sunt date de expunerea la risc.

Recomandări

În continuare puteți găsi câteva recomandări de resurse din cadrul conversației cu Mircea Miclea și Claudia Indreica: Terapia relațiilor, John M. Gottman și Joan DeClaire (editura ASCR); Liniștea și creierul, Michel Le Van Quyen (editura ASCR); Ani minunați, Michael Gurian (editura ASCR); Prețul privilegiului, Madeline Levine (editura ASCR); Capcana fericirii, Russ Harris (editura ASCR); https://www.depreter.ro/ – instrument de testare a nivelului de depresie; https://www.paxonline.net/ – instrument de testare a nivelului de anxietate.

Membrii RBL au acces la înregistrarea discuției despre antifragilitate mintală dintre Claudia Indreica și Mircea Miclea. Alătură-te comunității RBL pentru a avea acces la evenimente și resursele dedicate.